La revedere

Satul sa stau la masa sa imi mai torn cate-un pahar
de unul singur, inghitand in sec vad totul clar
ca n-are rost sa raman sa inspir, expir
in mine acelasi sictir
nu mi-au prezis nimic bun astrele
debusolat imi numar pe degete zilele
prin geamul usor crapat privesc in gol
ma misc lent pe hol dupa supradoza de paracetamol
ating cu palmele peretii reci si fara viata
atata timp cat mi-a furat, imi face greata
si totul a trecut prin timp lasand doar urme adanci
cat sa injuri, sa spargi si sa arunci
aceeasi incapere fara dragoste si mangaiere
imi pare rau pentru tot, ca-mi iau la revedere
acelasi gust in gura de otel
m-am nascut ieri si ma numesc Gabriel